Diferența folosirii dintre particulele "o, ga, ni" care indică obiectul
対象を示す助詞「を、が、に」の使い分けについて
|
Hiro Marui |
|
Prefață După cum știți, în limba japoneză nu există declinări la singular, plural, masculin și feminin pentru substantive și adjective. De asemenea nu există o conjugare personală a verbelor la prezent, perfectul compus, conjunctiv, imperfect, condițional optativ, perfectul simplu și mai mult ca perfect, existente în limba română.
Foarte importante sunt diferenţele de folosirea particulei (joshi), a verbului auxiliar ca sufix de conjugare (jodōshi), a verbului suprimentar (hojodōshi) și a adjectivului suprimentar (hojokeiyōshi), în exprimarea din limba japoneză. Pe de-o parte încerc să vă explic diferențele dintre particulele de caz: wo, ga și ni, care indică obiectul.
Mulți străini greşesc în folosire particulei (joshi). De exemplu, „彼は来たとき、もう誰もいなかった。(Kare wa kita toki mō dare mo ina-katta)” nu este corectă, deoarece „ 彼は来たとき(Kare wa kita toki)” este propoziție subordonată și nu exista tema(shudai) frazei în aceasta. Particula "wa" se folosește pentru a marca tema(topicul). Termenul temă(shudai) nu înseamnă subiect. De aceea trebuie să se folosească ga, ci nu wa; exceptând cazul contrastului și al limitării. De aceea, propoziția corectă este „彼が来たとき、もう誰もいなかった。(Kare ga kita toki mō dare mo ina-katta)„Nimeni n-a fost, când a venit el”.
În limba română se folosesc același cuvint pentru jodōshi și hojodōshi ca „verb auxiliar”. Totuși jodōshi și hojodōshi sunt total diferite. Jodōshi este termen gramatical al limbii japoneze și se numește „sufix de conjugare” în gramatica limbii japoneze pentru străini, și este cuvânt dependent. Pe de altă parte hojodōshi este verb suprimentar care se folosește în forma cu care se leagă de forma TE verbului sau de forma renyō verbului, și este cuvânt independent.
Joshi： 格助詞(kakujoshi)：「が、を、に、へ、で、と、の、から、より、まで」 並立助詞(heiritsujoshi)：「の、に、と、とか、や、か 」 準体助詞(juntaijoshi)：「の」 終助詞(shūjoshi)：「な、か、わ、ぜ、と、よ、ぞ、や」 副助詞(fukujoshi)：「は、も、だけ、ばかり、しか、くらい、こそ、さえ、すら、でも、など、なら、のみ、まで、だって、なんか」 接続助詞(setuzokujoshi)：「て、が、けれども、ので、のに、ば、と、から、けれど、たら、ても、とも、ながら、つつ」 ※1 Din cauza funcției lui „no” din kakujoshi se numește și rentaijoshi, „o, ni, e, to, kara, yori, de” din cele se numesc și ren’yōjoshi. ※2 Fukujoshi include toritatejoshi și kakarijoshi.
Jodōshi ：「れる ・ られる、せる ・ させる、ない、ぬ（ん）、う・よう、まい、たい、たがる、た（だ）、ます、そうだ、らしい、ようだ、だ、です」（18 cuvinte）
Hojodōshi ：「（て）いる、（て）ある、（て）みる、（て）しまう、（て）いく、（て）くる、（て）くださる、なさる、（て）もらう、（て）おく、（て）くれる」 ※ Exemple de hojodōshi care se folosesc cu altă formă în afără de forma TE sunt: お読みください(oyomi kudasai)„vă rog să citiți, „お座りなさい(osuwari nasai)„te rog să stai jos” etc.
Hojokeiyōshi : 「（寒く）ない」「（木では）ない」「（て形）＋ほしい」「（て形）＋よい（いい）」
Există trei tipuri de cuvânt „ない” ca jodōshi, keiyōshi și hojokeiyōshi. a. Jodōshi ない din „読まない(yoma-nai)”(a nu citi) este sufixul verbului și neagă acțiunea. Jodōsh ない se leagă la forma ”mizen” a verbelor și a jodōshi-lor, れる, られる, せる, させる, たがる. De aceea forma mizen al verbului este forma ない(forma negativă). (1) 見ない(mi-nai) ”a nu vedea” (2) 変わらない(kawara-nai) „a nu se schimba„ (3) 逃げない(nige-nai) „a nu scăpa (4) 逃げられない(nige-rare-nai) „a nu putea scăpa” (5) できない(deki-nai) „a nu putea” (6) いない(inai) „a nu exista”
b. Keiyōshi ない din 本がない(hon ga nai)„nu există cartea” este adjectiv-i, și se folosește ca predicat și atribut. Keiyōshi ない neagă existența substantivului. (7) お金がない(okane ga nai) „a nu exista banii” (8) 雲が一つもない(kumo ga hitotsu mo nai) „a nu fi nici un nor” (9) 愛情がない(aijō ga nai) „a nu fi dragoste”
c.
Hojokeiyōshi
ない
din „白くない(shiroku-nai)„nu
este alb” este un fel de adjectiv-i și ar fi bine să se numească adjectiv
auxiliar. Și urmează adjectiv-i și adjectiv-na cu forma-ren’yō
sau substantiv cu particula で.
Hojokeiyōshi ないneagă
starea de lucru. De aceea, forma negativă de adjectiv-i și adjectiv-na este
forma-ren’yō.
Se spune că forma-mizen
este forma negativă în limba română, dar aceasta este corectă numai în cazul verbelor și este incorectă în cazul adjectivelor.
Forma-mizen este farma încă nedesfășurată, forma-ren’yō este forma continuativă.
(10)
強くない(tsuyoku-nai)（forma
ren’yō
＋ない）
„nu este puternic”
(11)
静かでない(shizukade-nai)（forma
ren’yō
＋ない）
„nu este liniştitt”
(12)
学生でない(gakusei
de nai)
（substantiv＋で＋ない）
„nu este student”
※Farma
mizen
se folosește ca și cum
強かろう(tsuyo-karou)„cred
că este puternic”,
静かだろう(shizuka-darou)„probabil
este liniștit”.
1. În cazul verbelor tranzitive
În cazul verbelor tranzitive se folosește particula
de caz ”を”
pentru obiect(complement direct).
(13)
本を読む(Hon
o
yomu)
„a citi o carte”
(14)
テレビを見る(Terebi
o
miru)
„a se uita la televizor” („Mă uit
la televizor”)
În limba japoneză nu se poate folosi de două ori
particula de caz „を”
pentru același verb. De aceea se folosește particula de caz „に”
pentru persoană.
(15)
誰かに何かを質問する(Dareka
ni
nanika o
shitsumon-suru)
„a întreba pe cineva ceva”
(16)
人に何かを頼む(Hito
ni
nanika o
tanomu)
„a ruga pe cineva ceva”
Se folosește particula de caz ”に”
pentru a marca o persoană într-o prpoziție cu verb cauzativ pentru că deja
există complementul direct pentru care se folosește particula de caz „を”.
(17)
子供に夕食を食べさせる(Kodomo
ni
yuushoku o
tabe-saseru)
„a pune
pe copil să mănânce cina”
(18)
学生に文章を書かせる(Gakusei
ni
bunsho o
kaka-seru)
„a pune pe student să scrie o propoziție”
(19)
彼に車を運転させる(Kare
ni
kuruma o
unten-saseru)
„a pune pe
el să conducă mașina”
Atenție! Sunt cazuri în care verbele tranzitive în
limba română sunt verbe intranzitive în limba japoneză. De exemplu, „a întâlni”,
„a înțelege”, „a ști” sunt verbe tranzitive în limba română, dar „会う:au”,
„わかる:wakaru”,
„できる:dekiru”
sunt verbe intranzitive în limba japoneză, de aceea se folosește particula de
caz „に”
sau „が”
pentru obiect.
(20)
あなたに会う(Anata
ni
au)
（○）„Te
întâlnesc”
(21)
あなたを会う(Anata
o
au)（✖）
(22)
日本語がわかる(Nihongo
ga
wakaru)
（○）”Înțeleg
japoneza”
(23)
日本語をわかる(Nihongo
o
wakaru)（✖）
※
Se spune că folosirea expresiei „をわかる(o
wakaru)” este în creștere în ultimul
timp, însă frecvenţa ei pe internet este de aproximativ 155,000 de ori, în timp
ce expresia „がわかる(ga
wakaru)” este de aproximativ 8,870,000
de ori. De aceea încă nu se poate spune că expresia „をわかる(o
wakaru)” este generalizată.
(24)
日本語ができる(Nihongo
ga
dekiru)
（○）”Știu
japoneza”
(25)
日本語をできる(Nihongo
o
dekiru)（✖）
Chiar dacă se folosește particula de caz „を”
în cazul complementului direct în limba japoneză, se folosesc prepoziția ”la” în
limba română. „Televizor” și „mama” ale verbelor „a se uita” și „a se gândi” nu
sunt complemente directe ale acestor verbe.
(14)*
テレビを見る(Terebi
o
miru) „Mă uit la televizor”
(26)
母を思う(Haha
o
omou) „Mă gândesc la mama.”
2. În cazul verbelor intranzitive
2-1 În cazul verbelor intranzitive
nu se poate folosi particula de caz ”を”
pentru obiect, de aceea se folosește particula de caz ”が”
sau ”に”.
(27)
英語がわかる(Eigo
ga
wakaru)
„Știu limba engleză”
(28)
水泳ができる(suiei
ga
dekiru)
„Știu să înot”
(29)
机に触る(Tsukue
ni
sawaru)
„Ating
(30)
彼に会う(
Kare ni
au)
„Îl întâlnesc pe el”
(31)
彼の意見に反対する(Kare
ni
hantai-suru)
„a se împotrivi părerii lui”
(32)
彼女の考えに賛成する(Kanojo
no kangae ni
sansei-suru)
„a fi de
acord cu ideea ei”
În opera literară a
unui faimos scriitor Kenji Miyazawa, apare expresia, ”豚の心もち【を】わかるには、豚になって見るより致し方ない”.
Dar expresia aceasta este
incorectă. Este normal să se folosească
particula de caz ”が” în loc de particula
de caz ”を” pentru obiectul indirect,
deoarece ”わかる(wakaru)” este verb
intranzitiv în limba japoneză. Frecvenţa folosirii expresiei „がわかる(ga
wakaru)” de către biblioteca Aozora a operelor literare moderne
este de aproximativ 1,140 de ori, în timp ce expresia „をわかる(o
wakaru)” este aproximativ doar 10 ori.
(33)
豚の心もちがわかる(Buta
no kokoromochi ga
wakaru)（○）
„Înțeleg senzaţia
porcului”
(34)
豚の心もちをわかる:Buta
no kokoromochi o
wakaru)（✖）
2-2 Cazurile în care se folosește
particula de caz ”を”
în propoziția cu verb intranzitiv
Se poate folosi particula de caz ”を”
în propoziția cu verb intranzitiv pentru loc, timp, situație etc., dar acestea nu
sunt obiecte de acțiune.
①
loc sau traseu cu verbe de
mișcare(complement de loc traversat)：
(35)
道を歩く(Michi
o
aruku)„a se duce pe stradă”
(36)
公園を走る(Kouen
o
hashiru)„a alerga în parc”
(37)
空を飛ぶ(Sora
o
tobu)„a zbura pe cer”
(38)
橋を渡る(Hashi
o
wataru)„a traversa podul”
②
timp sau perioadă în care se
desfăşoară o acțiune sau o mișcare：
(39)
この一年を無事に生きてきた(Kono
ichinen o
buji ni ikite-kita)
„Am supravieţuit nevătămat acestui
an”
③
punct de plecare, separare sau trecere de acțiune：
(40)
故郷を離れる(Kokyou
o
hanareru)„a pleca de la loc natal”
(41)
バスを降りる(Basu
o
oriru)„a coborî din autobuz”
(42)
家を出る(Ie
o
deru)„a ieși din casă”
(43)
2時を10分過ぎる(Niji
o
jippun sugiru)
„Depășește 10 minute de la ora
două”
※1
„Jippun”
este citirea corectă pentru kanji-ul
„十分”,
dar nici „juppun” nu este greșită.
※2
În cazul de plecare și separare, particula ”を”
se poate schimba în particula ”から”.
風呂を出る(Furo
o deru)
= 風呂から出る(Furo
kara
deru) „a ieși din baie”
家を出発する(Ie
o
shuppatsu-suru) =
家から出発する(Ie
kara
shuppatu-suru)„a pleca de acasă”
④
poziție：
(44)
先頭を走る(Sentō
o
hashiru)„a alerga în frunte”
(45)
最後を歩く(Saigo
o
aruku)„a merge pe jos ultimul ⑤ circumstanță(în funcție de situație)： (46) 嵐の中を歩く(arashi no naka o aruku)„a se duce în furtună”
2-3 Expresie cauzativă a verbelor intranzitive Într-o expresie cauzativă a verbelor intranzitive se folosesc particulele de caz „を” și „に”. Totuși există cazuri în care se folosește doar particula ”を” sau doar particula ”に”. De exemplu, în cazul unor propoziții cauzative, când avem verbe ce exprimă emoția, precum ”泣く(naku)”, ”笑う(warau)”, ”喜ぶ(yorokobu)”, ”怒る(okoru)”, ”驚く(odoroku)”, ”悲しむ(kanashimu)” etc. se folosește doar particula ”を”, iar în cazul verbelor ce sunt folosite faţă de altă persoană cum ar fi ”答える:kotaeru”, ”発言する:hatugennsuru”, ”電話する:denwasuru” se folosește doar particula ”に”. Și se folosește doar particula de caz „に” pentru obiect cauzativ când se folosește particula de caz „を” pentru loc de mișcare.
a. cazurile expresiei cauzative ale verbelor intranzitive în care se folosește oricare dintre particulele de caz „を” și „に”： (47) 彼を/に行かせる(Kare o/ni ika-seru) „Îl pun să se ducă” (48) 医者を/に来させる(Isha o/ni kosa-seru) „Îl pun pe doctorul să vină.”
b. cazurile expresiei cauzative ale verbelor intranzitive în care se folosește doar particula de caz ”を”： (49) 彼女を喜ばせる(Kanojo o yorokoba-seru)（○）„O fac fericită!” (50) 彼女に喜ばせる(Kanojo ni yorokoba-seru)（×） (51) 彼を笑わせる(kare o warawa-seru)（○）„Îl fac să râdă” (52) 彼に笑わせる(Kare ni warawa-seru)（×） (53) 親を悲しませる(Oya o kanashima-seru)（○）„Îi întristez pe părinți” (54) 親に悲しませる(Oya ni kanashima-seru)（×）
c. Cazurile expresiei cauzative ale verbelor intranzitive în care se folosește doar particula de caz ”に”： (55) 彼に電話させる(Kare ni denwa-saseru)（○）„Îl pun să sune.” (56) 彼を電話させる(Kare o denwa-saseru)（×） (57) 学生に答えさせる(Gakusei ni kotae-aseru)（○）„Pun studenții să răsundă.” (58) 学生を答えさせる(Gakusei o kotae-saseru)（×） (59) 彼に発言させる(Kare ni hatsugen-saseru) „Îl fac să vorbească.” (60) 彼を発言させる(Kare o hatsugen-saseru)（×） (61) 彼に公園を走らせる(Kare ni kōen o hashira-seru) （○） ”Îl fac să alerge în parc” (62) 彼を公園を走らせる(Kare o kōen o hashira-seru) （×）
※În multe manuale de limba japoneză ca „みんなの日本語”（初級Ⅱ、田中他、2008年、スリーエーネットワーク） se menționează numai cazurile expresiilor cauzative ale verbelor intranzitive în care se folosește doar particula de caz „を”, dar cred că ar fi mai bine să se menționeaze cazurile în care se folosesc amândouă, cele în care se folosește doar „を” și cele în care se folosește doar ”に”.
2-4 Folosirea verbului intranzitiv ca verb tranzitiv și schimbare de la verb intranzitiv la verb tranzitiv (omitere)
3, În cazul adjectivelor (adjectivelor-i și adjectivelor-na) 3-1 Nu se poate folosi particula „を” în propoziție de adjectiv, de aceea se folosește particula „が” pentru obiect de emoție și senzație. (72) あなたは料理が上手だ(Anata wa ryōri ga jōzu da) (adjectiv-na) „ Ești un bucătar bun” (73) 彼は英語が得意だ(Kare wa eigo ga tokui-da) (adjectiv-na) „El știe limba engleză foarte bine” (74) 私はパソコンが欲しい(Watashi wa pasokon ga hoshii) (adjectiv-i) „Vreau calculatorul personal” (75) 私はスポーツが好きだ(Watashi wa supōtsu ga suki da) (adjectiv-na) „Îmi place sportul” (76) 私はスポーツを好きだ(Watashi wa supōtsu o suki da) （×）
※1 Există ideea că se poate folosi expresia „を好きだ(o sukida)” în dialectul din Tokyo, dar sună ciudat. De exemplu, mulți japonezi pot spune că expresia „私はリンゴを大好きです(Watashi wa ringo o daisuki desu.)” sună ciudat. Asta pentru că adjectivul „好き(suki) se aseamănă cu forma „ren’yō” verbului tranzitiv ”好く(suku)”, dar în cazul „大好き(dai-suki)” se precizează clar ca adjectiv-na. Și din punct de vedere gramatical expresia „を好きだ(o suki-da)” nu este corectă pentru că jodōshi„だ” nu se leagă cu verb. ※2 Verbele „好む(konomu)” și „好く(suku)” sunt intranzitive, de aceea trebuie să se folosească particula „を”, și nu „が”. (77) スポーツを好みます(Supōtsu o konomi-masu)（○）„Prefer sport” (78) スポーツが好みます(Supōtsu ga konomi-masu)（×） (79) りんごを好いている(Ringo o suite iru)（○）„Prefer mere” (80) りんごが好いている(Ringo ga suite iru) （×）
3-2 În cazul în care un adjectiv-i sau adjectiv-na este urmat de verbul なる(naru) „なる” este verb, de aceea apare după forma renyō a adjectivului-i și a adjectivului-na. adjectiv-i＋なる：寒くなる(samuku-naru), 白くなる(shiroku-naru), 欲しくなる(hoshiku-naru), うまくなる(umaku-naru), 痛くなる(itaku-naru) adjectiv-na＋なる：静かになる(shizukani-naru), 好きになる(sukini-naru), 上手になる(jōzuni-naru), 素敵になる(sutekini-naru), 立派になる(rippani-naru) În cazul acesta se folosește particula „が” ca și 3-1. (81) シャツが白くなった(Shatsu ga shiroku natta) „Cămașa a devenit albă” (82) りんごが欲しくなった(Ringo ga hoshiku natta) „Am început să doresc mere” (83) 英語がうまくなった(Eigo ga umaku natta) „Deja vorbește bine engleză” (84) 町が静かになった(Machi ga shizukani natta) „Orașul a devenit liniştit”
Forma renyō a adjectivului-na are aceași formă când un verb în forma renyō se leagă cu particula „に”. De aceea se folosește și particula „を” pentru obiectul direct al verbului tranzitiv. (85) りんごが好きになる(Ringo ga sukini naru)（adjectiv-na + なる） (86) りんごを好きになる(Ringo o suki ni naru)（verb tranzitiv + に+なる） „a începe să-i placă merele”
※Procedeul care leagă verb cu alt verb este folosirea particulei „に” după verbul în forma renyō pe lângă forma „て”. scop：買いに行く(kai ni iku)„merge să cumpere”, 食べに行く(tabe ni iku)„merge să mănânce”, 会いに来る(ai ni kuru)„vine să-l vadă” continuare：待ちに待つ(machi ni matsu)„așteaptă și așteaptă”, 降りに降る(huri ni huru)„plouă și plouă”, 歩くに歩く(aruki ni aruku)„merge și merge” stare：好みになる(konomi ni naru)„a deveni gustul lui”, 望みに合う(a se potrivi cu dorinșa lui”, 好きになる(suki ni naru)„ a începe să-i placă”
3-3 În cazul adjectivului auxiliar (hojokeiyōshi) „ほしい(Hoshii)” Adjectivul auxiliar (hojokeiyōshi) „ほしい(Hoshii)” se leagă la forma „て” a verbului.Se folosește particula „が” pentru obiectul adjectivului normal, dar în cazul adjectivului auxiliar (hojokeiyōshi) se folosește particula „に” pentru persoană care dorește ceva. Expresia „ほしい” se folosește doar pentru pesoana întâi. În limba română se întreabă direct „Ce vrei?” sau „Ce doriți?”, însă în limba japoneză nu se întreabă direct despre dorința interlocutorului. Este nepoliticos să întrebi direct despre aceasta în limba japoneză ca „ほしいですか(hosii-desuka)？”. Nici pentru persoana a doua și a treia nu trebuie să se folosească forma directă. Este manierat să nu se facă referiri directe despre dorința persoanelor a doua și a treia, exceptând cazul când se întreabă un copil. (87) あなたに書いて欲しい(Anata ni kaite hoshii) „Vreau să scrieți” (88) あなたに来て欲しい(Anata ni kite hoshii) „Vreau să veniți” (89) 春子にそばにいてほしい(Haruko ni soba ni ite hoshii) „Vreau ca Haruko să stea lângă mine” (90) 君においしいものを食べてほしい(Kimi ni oishii mono o tabete hoshii) „Vreau să mănânci mâncare gustoasă”
４．În cazul în care un verb este urmat de jodōshi „たい(tai)” Verbul tranzitiv cu jodōshi „たい” se pare ca adjectiv-i, pentru că declinarea lui jodōshi „たい” este la fel de adjectiv-i. De aceea se folosește particula „が” ca adjectiv, și se folosește particula „を” ca și cum verb tranzitiv cu jodōsh.
a. în cazul folosirii ambelor particule „を” și particula „が” pentru verbul tranzitiv cu jodōshi „たい” (91) 水を飲みたい(Mizu o nomi-tai)＝水が飲みたい(Mizu ga nomi-tai) „Vreau să beau apă” (92) 本を読みたい(Hon o yomi-tai)＝本が読みたい(Hon ga yomi-tai) „Vreau să citesc o carte” (93) パンを食べたい(Pan o tabe-tai)＝パンが食べたい(Pan ga tabe-tai) „Vreau să mănânc o pâine”
Verbul care se leagă cu jodōshi „たい” se folosește doar pentru pesoana întâi ca și „ほしい”. Nu folosește expresia directă despre dorința persoanei a doua și a treia, de aceea se folosesc expresiile ca întrebare normală fără „たい”, cu jodōshi „たがる”, cu forma „たca faptul trecut”, de audiere sau de ghicire. (94) りんごを/が食べたいですか。（×）(întrebare despre dorința directă ) (ringo o/ga tabe –tai-desu-ka) „Vreți să mâncați?” (95) りんごを食べますか（○） （întrebare normală fără „たい”） (Ringo o tabe-masu-ka) „ Mâncați mere?” (96) りんごを召し上がりますか(ringo o mesiagari-masu-ka)（○） (Ringo o meshiagari-masu-ka) (întrebare politicoasă făfă „たい”) „ Să mâncați mere?” (97) 田中さんはリンゴを/が食べたいです（×）(dorința directă a persoanei a treia) (Tanaka-san wa ringo o/ga tabe-tai-desu) „Domnul Tanaka vrea să mănânce mere” (98) 田中さんはリンゴを/が食べたいそうです（○）（expresie de audiere） (Tanaka-san wa ringo o/ga tabe-tai sōdesu) „Am auzit că domnul Tanaka vrea să mănânce mere” (99) 田中さんはリンゴを/が食べたいらしい（○）（expresie de ghicire） (Tanaka san wa ringo o/ga tabe-tai-rashii） „Probabil domnul Tanaka vrea să mănânce mere” (100) 田中さんはりんごを/が食べたかった（○）（forma „たca faptul trecut） (Tanaka san wa ringo o/ga tabe-takatta) „Domnul Tanaka a vrut să mănânce mere” (101) 田中さんはリンゴを食べたがっています（○）（se folosește 「たがる」） (Tanaka san wa ringo o tabe-tagatte imasu） „Domnul Tanaka vrea să mănânce mere” În cazul în care un verb tranzitiv este urmat de jodōshi „たがる” trebuie să se folosească particula „を”, și nu „が”. (102) 田中さんはリンゴが食べたがっています（×） (Tanaka-san wa rongo ga tabe-tagatte imasu)
b. În cazul adăugându-se elementul altei expresii sau folosindu-se „ていたい” nu se folosește particula „が” pentru că nu se pare adjectiv. (103) 多くの時間が勉強にあてたい(Ōku no jikan ga benkyō ni ate-tai)（×） （Se adăugă elementul altei expresii „勉強に”） (104) 多くの時間を勉強にあてたい(Ōku no jikan o benkyō ni ate-tai)（○） „Vrea să iau mult timp pentru învățare) (105) 母が喜ばせたい(Haha ga yorokobase-tai)（×）(expresie cauzativă） (106) 母を喜ばせたい(Haha o yorokobase-tai)（○） „Vreau s-o fac pe mama să fie fericită” (107) お茶がたくさん飲みたい(Ocha ga takusan nomi-tai)（×） (Se adăugă elementul altei expresii „たくさん”) (108) お茶をたくさん飲みたい(Ocha o takusan nomi-tai)（○） „Vreau să beau ceai mult” (109) もっと話がしていたい(Motto hanashi ga site-itai)（×） （se folosește „ていたい”） (110) もっと話をしていたい(Motto hanashi o shite-itai)（○） „Vreau să mai stau să vorbesc”
５．În cazul expresiilor care exprimă capabilitate 5-1 Modul în care se construiește expresia de capabilitate Verbele „わかる, și „できる” includ sensul de capabilitate. În cazul în care un verb nu include sensul de capabilitate, trebuie să fie schimbat în forma de capabilitate. Nu se poate construi forma de capabilitate de la forma de pasiv, de aceea se folosește expresia „ことができる”. (111) 彼女は素直に愛されられなかった（×） (Kanojo wa sunaoni aisare- rare-nakatta) (112) 彼女は素直に愛されることができなかった（○） (Kanojo wa sunaoni ai sareru koto ga deki-nakatta) „Ea n-a putut să fie iubită docil”
Metodica prin care se schimbă verbul de capabilitate a. Pentru a schimba un verb de grupa I la cel de capabilitate se adăugă „eru” în loc de „u”. (113) 行く(iku)„a merge” → 行ける(ikeru)„a putea merge” (114) 会う(au)„a întâlni” → 会える(aeru)„a putea întâlni) (115) 書く(kaku)„a scrie” → 書ける(kakeru)„a putea scrie) (116) 話す(hanasu)„avorbi” → 話せる(hanaseru)„a putea vorbi” (117) 読む(yomu)„a citi” → 読める(yomeru)„a putea citi) (118) 飲む(nomu)„a bea” → 飲める(nomeru)„a putea bea”
b. Pentru a schimba verbele de grupa a II-a și verbul „来る(kuru)” în forma de capabilitate cum adăugă „rareru” în loc de „ru”. (119) 食べる(taberu)„a mânca” → 食べられる(tabe-rareru)„a putea mânca” (120) 来る(kuru)„a veni” → 来られる(ko-rareru)„a putea veni” ※”Rareru” este „jodōshi” (verb auxiliar ca sufix de conjugare) și adăugă sensul de pasiv, capabilitate, spontaneitate sau respect.
Recent au început să se folosească verbe în forma de capabilitate fără „ra” ca verbul „食べれる(tabe-reru)” de la „食べる(taberu)” sau verbul „来れる(ko-reru)” de la „来る(kuru)”, dar acestea nu sunt formale. (Așa zis cuvântul fără „ra”) (121) りんごを/が食べれる(ringo o/ga tabereru) „a putea mânca mere” ※În cazul meu uneori folosesc „食べれる(tabe-reru)” în vorbire, dar folosesc „食べられる(tabe-rareru)” în scriere.
c. Verbul „する(suru)” nu are o formă de capacitate, de aceea se folosește verbul „できる(dekiru)”. (122) 勉強をする(benkyō o suru)„a învăța” → 勉強ができる(benkyō ga dekiru)„ a putea învăța”
5-2 Expresia de capabilitate a verbului intranzitiv În cazul expresiei cu verbul intranzitiv în forma de capabilitate se folosește particula „に” sau „が” pentru obiect. (123) 彼を会える(Kare o aeru)（×） (124) 彼に会える(Kare ni aeru)（○） „a putea să-l întâlnească pe el” (125) 彼は英語をわかる(Kare wa eigo o wakaru) （✖） (126) 彼は英語がわかる(Kare wa eigo ga wakaru)（○） „Știe limba engleză” (127) 私は車の運転をできる(Watashi wa kuruma no unten o dekiru)（×） (128) 私は車の運転ができる(Watashi wa kuruma no unten ga dekiru)（○） „Pot să conduc mașina”
5-3 Forma de capabilitate a verbelor tranzitive Particulele „が” și „を” se folosesc amândouă pentru verbele tranzitive în forma de capabilitate. În general se folosește mai mult particula „が”, dar se folosește particula „を” când se accentuează acţiunea. Recent se spune că crește numărul tinerilor care folosesc particila „を”. (129) あの子は字が読めます(Anoko wa ji ga yome-masu)（○） (130) あの子は字を読めます(Anoko wa ji o yome-masu)（○） „Copilul acesta poate citi litere” (131) 彼女は日本語が話せます(Kanojo wa nihongo ga hanase-masu)（○） (132) 彼女は日本語を話せます(Kanojo wa nihongo o hanase-masu)（○） „Ea poate vorbi japoneză” (133) 彼は英語の本が読めます(Kare wa eigo no hon ga yome-masu)（○） (134) 彼は英語の本を読めます(Kare wa eigo no hon o yome-masu)（○） „El poate citi o carte engleză” (135) 田中さんはお酒が飲めます(Tanaka san wa osake ga nome-masu)（○） (136) 田中さんはお酒を飲めます(Tanaka san wa osake o nome-masu)（○） „Domnul Tanaka poate bea alcool” (137) ここから海が見られます(Koko kara umi ga mirare-masu)（○） (138) ここから海を見られます(Koko kara umi o mirare-masu)（○） „Poți vedea marea de aici” (139) 部屋では音楽が聴けます(Heya dewa onngaku ga kike-masu)（○） (140) 部屋では音楽を聴けます(Heya dewa ongaku o kike-masu)（○） „Poți asculta muzică în cameră” (141) 彼は車が運転できます(Kare wa kuruma ga unten-deki-masu) （○） (142) 彼は車を運転できます(Kare wa kuruma o unten-deki-masu)（○） „El poate conduce mașina”
Verbele „見える(mieru)” și „聞こえる(kikoeru)” sunt verbe intranzituve, de aceea nu se folosește particula „を” și se folosește particula „が”. (Verbul în forma de capabilitate de la verbul „見る(miru)” este „見られる(mi-rareru)” și verbul de capabilitate de la „聞く(kiku)” este „聞ける(kikeru)”.) (143) 彼には海を見えます(Kare niwa umi o mie-masu)（×）（自動詞） (144) 彼には海が見えます(Kare niwa umi ga miemasu)（○） „Se vede marea de către el” (145) 彼にはその音を聞こえます(Kare niwa sono oto o kikoe-masu)（×）（自動詞） (146) 彼にはその音が聞こえます(Kare niwa sono oto ga kikoe-masu)（○） „Se aude sunetul acesta de către el” |
|