Despre modul citirii de kanji (pronunția Wu și pronunția Han)

漢字の読みについて (呉音と漢音)

Hiro Marui

ホームに戻る
 

Cauza existenței citirilor multiple pentru kanji

La origine, fiecare kanji avea o singră citire. Din cauze istorice, citirea lor a devenit multiplă. Kanji au fost intraduse în Japonia din sudul Chinei prin Coreea în secolele 5-6. Citirea de kanji din această perioadă se numește „go'on (呉音 pronunția Wu). Wu(:) este numele regiunii din bazinul Fluviul Yangtze (揚子江:ようすこう).

Pronunția de Wu era folosit nu numai de funcționari de stat și de călugări budiști. Mai târziu, în secolele 7-8, un nou sunet folosit în capitalul dinastiei Tang (:とう) s-a transmis în Japonia prin intermediul ambasadorilor și studenților care învățau în capitalul Dinastiei Tang. Această nouă citire se numește „kan'on” (漢音pronunția Han).

Curtea împăratului a dat deseori edicte (legi) pentru pentru a impune folosirea pronunției Han, acesta fiind pronunția pentru documentele oficiale. Cu toate aceasta, populația continua să folosească pronunția de Wu pentru termenii referitori la budism și pentru cuvintele din vieța cotidiană. Există și multe cuvintele care sunt citite cu o pronunție amestecată între pronunția Wu și pronunția Han.

Citirea care se folosește deseori și este diferită de pronunția Wu și de pronunția Han se numește pronunția convenţională (慣用音:かんようおん). De asemenea, există multe cuvinte care au pronunția comună (共通音:きょうつうおん), reprezentând aceeași pronunție, atât în pronunția Wu, cât și în pronunția Han.

După perioada Meiji, multe cuvinte traduse de la limbi străine au fost citite de pronunția Han, dar există și cuvinte traduse care se citesc cu pronunția amestecată.

De exemplu, kun’yomi (訓読み:citirea provenită din limba japoneză) pentru kanji” este „fumi” , iar on-yomi (音読み:citirile provenite din limba cheneză veche) sunt „mon” și „bun”. „Mon” este go’on (呉音:pronunția Wu), iar „bun” este kan’on (漢音:pronunția Han).

 

Cuvinte care se construiesc cu kanji „”:

(mon) (呉音):「呪文jumon: descântec」「証文shoumon: certificat」「注文chuumon: comandă「文句 monku: reclamaţie」「文様 mon’you: model」「経文 kyoumon: scripturi budiste」「古文書 komonjo: document antic

 

(bun) (漢音):「文書 bunsho: document」「作文 sakubun: compunere」「論文 ronbun: teză

「短文 tanbun: frază scurtă)」「例文 reibun: exemplu」「文化 bunka: cultură「原文 genbun: original」「構文 koubun: sitaxă」「文通 buntsuu: corespondență

    Literele subliniate sunt proninția comună sau pronunția convenţională.

 

Această schimbare fiind de la pronunția Wu la pronunția Han este „mb”. Schimbările de pronunții consonantice în afară de „mb” sunt „nd”, „bh”, „dt”, „gk”, „zs” și „jsh” etc.

     m b : (monbun), (manban), (matsubatsu), (mubu), (mubu)

     n d : (nandan), (nyodyo), (naidai), (nidi), (nudo)

     b h/f : (binhin), (bonhan), (butsufutsu), (bunfun)

     d t : (daitai), (diti), (doutou), (byouhei), (buho)

     g k : (gonken), (goukyou), (gokukyoku), (gonkin), (giki)

     z s : (zaisai), (zonson), (zaisai), (zakusaku), (zonson)

     j sh : (jinshin), (jasha), (joushou), (jishi) , etc.

 

Schimbările de pronunții vocalice de pronunția Wu la pronunția Han sunt „ea”, enan, „ei”, „oi” și „oe” etc.

     e a:家(keka), (keka), (geka), (keka), (meba)

     en an:山(sensan), (kenkan), (gengan), (gengan), (henhan)

     e i:衣(ei), (sesei), (kekei), (eei), (keki), (gegi)

     o i:金(konkin), (onin), (konkin), (rokuriku)

     on en:建(konken), (onen), (onen), (gongen)

 

Cuvinte de pronunția Wu(呉音の言葉)

一(いち: unu)、二(に: doi)、三(さん: trei)、四(し: patru)、五(ご: cinci)、六(ろく: șase)、七(しち: șapte)、八(はち: opt)、九(く: nouă)、十(じゅう: zece)、百(ひゃく: sută)、千(せん: mie)、万(まん: zece mii)、悪人(あくにん: om rău)、一行(いちぎょう: un rând)、一間(いっけん: 1.8m)、運動場(うんどうじょう: teren de sport)、縁日(えんにち:  sărbătoare)、屋上(おくじょう: terasă, acoperiş)、過去(: trecut)、過大(だい: prea mare)、過分(かぶん:  excesiv)、行儀(ぎょう: manieră)、行事(ぎょうじ: eveniment)、行者(ぎょうじゃ: ascet)、兄弟(きょうだい: frați)、経文(きょうもん:  scripturi budiste)、外科(げ:  chirurgie)、下界(げかい: pământ)、解毒(げどく: dezintoxicare)、解熱剤(げねつざい: antipiretic)、現在(げんざい: prezent)、現実(げんじつ: realitate)、現状(げんじょう: situaţia actuală)、現像(げんぞう: developare)、現代(げんだい: contemporaneitate)、強引(ごういん: silă, cu silă)、興行(こうぎょう:  distracție publică)、金色(こんじき: culoare aurie)、子音(しいん: consoană)、時代(じだい: epocă)、事実(じじつ: fapt real)、紙面(めん:  suprafaţa ziarului)、地面(じめん: pământ)、従順(じゅうじゅん: ascultător)、修行(しゅぎょう: pregătire)、正月(しょうがつ:anul nou)、上記(じょう: cele mai sus)、上京(じょうきょう: mers la capitală)、上下(じょうげ: sus și jos)、肖像画(しょうぞう: portret)、庶民(しょみん:  popor, cetăţean)、除名(じょめい: expulzare)、除夜(じょ: revelion)、神社(じんじゃ: templu shintoist)、新米(しんまい: orez nou, începător)、図面(ずめん: plan, schemă)、象牙(ぞうげ: fildeş)、体育(たいいく: gimnastică)、代表(だいひょう: reprezentant)、大仏(だいぶつ: mare statuie de Buddha)、他人(にん: altă persoană)、駐車場(ちゅうしゃじょう: loc de parcare)、動向(どうこう: tendinţă)、灯明(とうみょう: candelă)、道路(どうろ: stradă)、読者(どくしゃ: cititor)、読書(どくしょ:  lectură)、二十五歳(にじゅうごさい: 25 de ani)、柔和(にゅうわ: blândețe, blând)、人形(にんぎょう: păpușă)、人間(にんげん: om)、燃料(ねんりょう:  combustibil、白夜(びゃく: noapte albă、半分(はんぶん: jumătate、武者(むしゃ: ostaş)、老若男女(ろうにゃくなんにょ; bătrâni, tineri, bărbați și femei

    Literele subliniate sunt proninția comună sau pronunția convenţională.

 

Cuvinte de pronunția Han(漢音の言葉)

男女(だんじょ: bărbat și femeie)、図書館(としょかん: bibliotecă)、社会(しゃかい: societate)、美女(びじょ: femeie frumoasă)、武士(ぶ: samurai)、男性(だんせい: bărbat)、激怒(げき: furie)、元気(げんき: sănătos)、配布(はいふ: livrare)、布告(ふこく: proclamație)、被告(ひこく: acuzat)、神経(しんけい: nerv)、大金(たいきん: o mulține de bani)、疾病(しっぺい: boală)、尾行(びこう: urmărire)、強行(きょうこう: forțare)、行軍(こうぐん: marş)、憤激(ふんげき: furie)、地球(ちきゅう: pământul)、大会(たいかい: congres, competiţie)、休日(きゅうじつ: vacanță)、天地(てんち. cer și pământ, sus și jos)、自然(しぜん: natură)、神道(しんとう: şintoism)、人口(じんこう: populaţie)、集会(しゅうかい: adunare, ședință)、大衆(たいしゅう: popor, masă populară)、終了(しゅうりょう: terminare)、了解(りょうかい: acord, înțelegere)、読点(とうてん: virgulă)、白墨(はくぼく: cretă,)、墨汁(ぼくじゅう: lichid de tuș)歩行(ほこう: mers pe jos)、行進(こうしん: marş, paradă, procesiune)、進行(しんこう: proces)、行動(こうどう: acțiune, comportament)、行為(こう: act, purtare)、流行(りゅうこう: modă, vogă)、旅行(りょこう, călătorie)平行(へいこう: paralelism)、実行(じっこう: executare)、非行(こう)、飛行(こう: zbor)、品行(ひんこう: conduită, purtare)、奇行(きこう: excentricitate)、紀行(こう: jurnal de călătorie)、銀行(ぎんこう: bancă)、刊行(かんこう: publicare)、発行(はっこう: publicare)、単行本(たんこうぼん: carte considerată un întreg)、工程(こうてい: proces, program de lucru)、一行(いっこう: o grupă)、消化(しょう: digestie)、消失(しょうしつ: dispariție)、消去(しょうきょ: șters)、過日(じつ: deunăzi)、過失(しつ: neglijenţă)、物心(ぶっしん: material și spiritual)、心外(しんがい: neaşteptat, regretabil)、過食(しょく: supraalimentare)、半月(はんげつ; semilună)、存在(そんざい: existenţă)、不況(きょう: recesiune)、不正(せい: nedreptate, fraudă)、石灰(せっかい: var)、猛獣(もうじゅう: animal feroce)、体裁(ていさい: aspect, aparenţă)、師弟(てい: profesor și student)、下流(かりゅう: josul apei)、期間(きかん: perioadă)、外国(がいこく: ţară străină

    Literele subliniate sunt proninția comună sau pronunția convenţională.

 

共通音(pronunția comună: aceeași pronunție, atât în pronunția Wu, cât și în pronunția Han.)

悪(あく)、為(い)、威(い)、育(いく)、引(いん)、運(うん)、縁(えん)、和(お)、屋(おく)、科(か)、過(か)、界(かい)、閣(かく)、館(かん)、刊(かん)、観(かん)、紀(き)、記(き)、棄(き)、義(ぎ)、儀(ぎ)、個(こ)、光(こう)、告(こく)、国(こく)、黒(こく)、作(さ・さく)、子(し)、士(し)、師(し)、紙(し)、車(しゃ)、者(しゃ)、書(しょ)、庶(しょ)、小(しょう)、消(しょう)、肖(しょう)、心(しん)、進(しん)、新(しん)、多(た)、他(た)、駐(ちゅう)、鳥(ちょう)、点(てん)、展(てん)、刀(とう)、灯(とう)、動(どう)、廃(はい)、半(はん)、非(ひ)、飛(ひ)、非(ひ)、飛(ひ)、表(ひょう)、不(ふ)、方(ほう)、本(ほん)、夜(や)、様(よう)、理(り)、裏(り)、利(り)、量(りょう)、料(りょう)、了(りょう)、類(るい)、蓮(れん)、路(ろ)、論(ろん)

 

慣用音 (Pronunția convenţională: citirea diferită de pronunția Wu și de pronunția Han)

圧(あつ)、育(いく)、員(いん)、院(いん)、画(が)、街(がい)、覚(かく)、危(き)、競(きょう)、宮(ぐう)、期(ご)、劇(げき)、激(げき)、紅(く)、空(くう)、軍(ぐん)、欠(けつ)、研(けん)、験(けん)、減(げん)、己(こ)、後(ご)、郷(ごう)、合(ごう)、告(こく)、差(さ)、罪(ざい)、冊(さつ)、雑(ざつ)、次(じ)、除(じ)、実(じつ)、石(しゃく・こく)、宗(しゅう)、住(じゅう)、従(じゅう)、縦(じゅう)、祝(しゅう)、獣(じゅう)、述(じゅつ)、術(じゅつ)、準(じゅん)、蒸(じょう)、守(す)、推(すい)、数(すう)、寸(すん)、世(せ)、税(ぜい)、責(せき)、駐(ちゅう)、動(どう)、童(どう)、軟(なん)、熱(ねつ)、母(ぼ)、漁(りょう)

  ・Cauza existenței citirilor multiple pentru kanji

Schimbare de la pronunția Wu la pronunția Han

Cuvinte de pronunția Wu

Cuvinte de pronunția Han


・Pronunția comună

・Pronunția convențională

 

 

ホームに戻る

inserted by FC2 system